miercuri, 9 martie 2011

Skid Row




 
Un om se plimba prin Central Park in New York.
Deodata vede o fetita atacata de un pitbull.
Alearga spre fetita si incepe sa se lupte cu cainele.
Reuseste in cele din urma  sa goneasca  cainele, salvand astfel viata fetitei.
Un ziarist care privise scena vine la el si ii spune:
- Esti un erou, maine vei putea citi in toate ziarele:
“Un brav newyorkez a salvat viata unei fetite.”
- Dar eu nu sunt newyorkez!
- Oh, in acest caz va scrie in ziarele de maine dimineata:
“Un brav american a salvat viata unei fetite.”
- Dar nu sunt american. Sunt afgan!
A doua zi in ziare scria:
“Un extremist a gonit un caine"

Excursii free…Ciac Noris vine cu treburi prin Ro, aduce toata echipa, prietenii de peste tot…Septimus vine si el cu parintii, se plimba peste tot…Septimus facea nazbatii pe langa biserica  romaneasca. popa ii zice: - daca nu esti cuminte, te botez  Ion si te fac roman. intrucat Septimus nu s-a potolit, chiar asa a procedat. ajuns acasa, Septimus le spune pe rand tatalui, mamei, sorei, etc. - pe mine ma cheama Ion si sunt roman. cei de mai sus l-au injurat si batut. ramas singur, micutul Septimus gandeste: - de 10 minute sunt roman si  astia  au si inceput sa ma persecute.

joi, 3 martie 2011

Oameni de prisos

„Europa libera” inseamna o Europa sprijinita pe state nationale libere. Libertatea lor trebuie sprijinita si aparata. Iar apararea nu se poate, in cel mai nobil sens englez al cuvantului, decat atunci cand li se respecta dreptul si nu li se ia in batjocura insasi fiinta lor morala. Nici de reprezentantii insasi ai libertatii, nici de oamenii pe care acestia ii primesc in casa lor.
Un popor pasnic a fost redus la tacere. In chestiunea teritoriilor nationale drepturile niciodata nu se prescriu; iar dreptatea unui neam intotdeauna triumfa. Istoria ne-o dovedeste cu prisosinta. De aceea avem inimile insangerate, dar nu deznadajduite.
Marile dureri sunt mute. Vorbele goale si clevetirea prosteasca fac rau neamului romanesc. Doliul sa il purtam cu demnitate si in tacere.
Nu ne uitam fratii si nu ii vom uita niciodata. Vitregia vremurilor o vom birui cu vrednicie si cu hotarare.
Natiunea si individul sunt formatiuni misterioase, divine, care nu se pot nu numai maltrata, dar nu se pot trata, oricat de delicat ar fi degetul nostru, cu presiune si sila. Cu atat mai putin natiunile se omoara. Toti acestia cari cred ca au ispravit cu dansele se inseala: ei vor muri, natiunile vor trai, si acela este mai cuminte care le respecta in existenta lor, iar nu nebunul care crede ca le poate desfiinta impotriva vointii secolelor si impotriva puterii misterioase care hotaraste.
Sa nu ne speriem de lucrurile grozave savarsite intr-un acces furios de putere, fiindca toate accesele acestea furioase nu tin mult si uzeaza pe aceia cari au fost insufletiti, galvanizati de dansele. O temperatura foarte inalta, in anumite boli, da bolnavului o putere extraordinara, dar, dupa ce s-a mantuit accesul, cu cat a scazut vitalitatea aceluia ce a suferit!
Ce ramane? Raspunsul il puteti scoate si d-voastra: ceia ce este sprijinit pe sinceritate, ceia ce este sprijinit pe logica, pe bunul simt,  ceia ce este sprijinit pe bunul gust, iar, in materie de fundatii politice, ceia ce este sprijinit pe o dreptate pe care nimic n-o va putea darama.
                                                              
Oameni de prisos
In zi de cruda foamete
Fiindu-li lehamete,
In margenea tarii intregi
Au vrut s-ucida pe mosnegi.
Iar ei au zis: ”Nu fiti pagani,
Rabdati putin pe cei batrani:
De-a lungul caii mortilor
Ei sunt in pragul portilor”...
N. Iorga